Tipărire

  

Cadre Didactice

 

FunctieNumeIncadrareDisciplinaDepartament
Profesor universitarPrelipceanu DanTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Profesor universitarTudose CatalinaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Conferentiar universitarLadea MariaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Sef lucrariMarian GabrielaCUMDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Sef lucrariMarinescu VictorTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Sef lucrariTrifu Simona CorinaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Sef lucrariCiobanu Adela MagdalenaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Sef lucrariMatei Valentin PetreTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarTrandafir Maria SilviaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarPetcu CameliaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarTalasman Ana-AncaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarExergian Ana-MariaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarUdrea Carmen ElenaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarManea Mihnea-CostinDETDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarGiurgiuca AnaDETDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului
Asistent universitarRosca Elena AlinaTITDisciplina Psihiatrie - Spitalul Clinic de Psihiatrie Al ObregiaDepartament 6 - Neurologie Neurochirurgie Psihiatrie Psihiatria Copilului si Adolescentului

 Legenda :            

 titular:    TIT
 cumul:    CUM
 perioada determinata:    DET 
 perioada determinata concurs:   DEC

 

 
 
 

Scurt istoric al catedrei

Invatamantul de psihiatrie incepe in 1867 cu un curs liber initiat de Al. Sutu (1837-1919) la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie.

In 1893 se infiinteaza la Facultatea de Medicina din Bucuresti o Catedra de Medicina Legala si Psihiatrie (condusa de Al. Sutu) care in 1897 se scindeaza intr-o catedra independenta de "Psihiatrie si clinica bolilor mintale", condusa de Al. Sutu si una de Medicina Legala ocupata prin concurs de Prof. Mina Minovici. Al. Sutu va conduce catedra pana la pensionare in 1910, cand este preluata prin concurs de catre elevul sau, Alexandru Obregia (1860-1937). Acesta, in 1923, va muta clinica in noul spital de psihiatrie care astazi ii poarta numele.

Al. Obregia, remarcabil profesor si sef de scoala, se retrage in 1924, catedra fiind preluata de elevul sau Petre Tomescu. Inlaturat din invatamant in 1945, locul sau este ocupat prin transfer de C. Urechia (1883-1955) in perioada 1945-1948 si C.I. Parhon in perioada 1948-1951.

In continuare catedra este condusa succesiv de Constanta Parhon Stefanescu (perioada 1952-1973), Vasile Predescu (1926-2002) in perioada 1973-1996; George Ionescu (1933-2002) intre 1997 si 2002.

Intre 1996 si 2001 au functionat la UMF "Carol Davila" doua catedre de psihiatrie: prima, condusa de Prof. Dr. George Ionescu si a doua condusa de Prof. Dr. Aurel Romila. In prezent catedra este condusa de Conf. Dr. Dan Prelipceanu.

Baremul activitatilor practice

1. Activitatea in stationarul de psihiatrie
* Observarea, intervievarea, redactarea fisei de observatie, urmarirea tratamentului, orientarea prognostica, sinteza rezultatelor internarii - 500 de cazuri;
* Cazuisitica urmarita in stationar trebuie sa acopere toate domeniile nosologice (mentionate la sectiunea nosologie a lectiilor-conferinta), incluzand atat cazuri cu internare scurta cat si prelungita. Aceasta presupune ca stagiul clinic sa fie realizat in cursul celor trei ani atat in sectii de psihiatrie ale spitalelor generale cat si in spitale de psihiatrie in care se interneaza cazuri cu evolutie indelungata.
2. Activitate in domeniul "urgentelor psihiatrice"
* Activitate la camera de garda a spitalului de psihiatrie: 30 de garzi. Pe langa ansamblul cazuisticii curente la acest nivel se includ in mod special studierea unui grup de pacienti cu comportament suicidar: 25 de cazuri;
* Observarea unor cazuri la care se poate pune problema internarii pentru tratament obligatoriu: 10 cazuri.
3. Activitatea in semiambulator si ambulator psihiatric:
* Consultatii curente in policlinica - minim 3 luni;
* Activitate intr-un Centru (laborator) de Sanatate Mentala (incluzand stationar de zi, ergoterapie ambulatorie, dispensarizare si recuperare) - minimum 3 luni;
* Familiarizare cu problemele psihiatrice ale medicului generalist - minimum 10 luni.
4. Participare la expertiza psihiatrica legala - 50 de cazuri.
5. Activitate in domeniul expertizei psihiatrice a capacitatii de munca - 50 de cazuri.
6. Analiza critica a unor articole de specialitate - 20.
7. Implicarea in cercetarea psihiatrica - cel putin 3 comunicari stiintifice si 1 articol in calitate de coautor.

Doctorate

* Constiinta de sine si constiinta bolii
* Paternuri de inductie a dependentei de droguri
* Evolutia schizofreniei sub medicatia antipsihotica atipica
* Prevalenta suicidului in mediul militar
* Actiuni profilactice privind reiterarea episoadelor psihotice si impiedicarea cronicizarii
* Psihiatria comunitara in Romania
* Neuroleptice atipice in tratamentul tulburarilor afective primare
* Studiu clinico-psihologic al depresiilor secundare principalelor conditii somatice si terapiilor farmacologice
* Studiu asupra tipurilor actuale de schizofrenie
* Tratamente somatice in depresia rezistenta la AD triciclice
* De la cenestopatii la somatizare
* Depresia rezistenta
* Reinsertia sociala si calitatea programelos0r in ambulatoriu de specialitate in psihiatrie
* Rolul si locul psihoterapiei in resocializare
* Sistemul psihic normal si patologic in conceptia lui H. Ey

Curriculum de pregatire in specialitatea Psihiatrie
- Stagiul de Psihiatrie (36 de luni) -

Generalitati

   1. Date istorice privitoare la dezvoltarea psihiatriei in Europa si Romania.


   2. Normalitate, anormalitate, sanatate si boala psihica; deficienta, disabilitate, defect in perspectiva psihiatrica, problema calitatii vietii in perspectiva bolnavului psihic. Sensul termenului OMS de tulburare mintala.


      Bazele psihiatriei
   3. Bazele biologice ale psihiatriei
          * Genetica;
          * Biochimie: neurotransmisie cerebrala;
          * Neuroanantomie, neurofiziologie, psihoneuroendocrinologie;
          * Etologie si psihiatrie.

   4. Bazele psihologice ale psihiatriei (a se vedea capitolul de psihologie si cel privitor la doctrinele psihopatologice)


   5. Bazele sociologice ale psihiatriei
          * Dinamica microgrupului social (cu accent pe familie);
          * Reteaua de suport social in psihiatrie;
          * Statut si rol social;
          * Etichietare sociala in psihiatrie;
          * Epidemiologie psihiatrica.

   6. Stari psihopatologice experimentale
          * induse de substante psihodisleptice
          * conditionate de stari de deprivare

   7. Psihopatologia campului de constiinta si a functiilor de orientare:
          * in spatiu, timp, biografie, in raport cu sine, in raport cu alte persoane si cu situatia;
          * psihopatologia ritmului somn veghe.

   8. Psihopatologia atentiei (a functiei prosexice)


   9. Psihopatologia perceptiei:
          * Modificari cantitative ale esteziei;
          * Iluziile;
          * Halucinatiile si tulburarile conexe.

  10. Psihopatologia memoriei (proceselor mnezice) si ale reprezentarii:
          * Tulburari cantitative, hiper-, hipo- si amneziile;
          * Paramneziile.

  11. Psihopatologia imaginatiei
          * confabulatia, mitomania, simularea, suprasimularea, disimularea

  12. Psihopatologia nivelului cognitiv global
          * psihopatologia gandirii; tulburari ale intelegerii (aperceptive);
          * tulburari formale ale cursului gandirii;
          * tulburari de continut ale gandirii.

  13. Psihopatologia expresivitatii si a comunicarii
          * Tulburari expresiv-verbale si a limbajului;
          * Tulburari ale organizarii logico gramaticale a limbajului;
          * Tulburari semantice;
          * Hiper si hiposociabilitate;
          * Tulburari ale expresivitatii mimico-gestuale si grafice.

  14. Psihopatologia nivelului pulsional (in perspectiva motivational-comprtamentala)
          * Scurtcircuitarea deliberarii; reactiile explozive;
          * Modalitati pat ologice impulsive si compulsive;
          * Tulburari pulsionale auto- si heteroagresive; automutilarea si suicidul psihopatologic, heteroagresivitatea clasica, lezionala (homicidul, infanticidul, etc.);
          * Comportamentul sado-masochist, comportamentul de abuz fata de un membru al familiei;
          * Tulburari pulsionale sexuale: fetisismul, exhibitionismul, voyeurismul, sadomasochismul;
          * Tulburari pulsionale alimentare: inapetenta, anorexie, bulimie, polifagie;
          * Tulburari pulsionale non-sexuale: piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic;

  15. Tulburari ale afectivitatii
          * Tulburari ale dispozitiei: aspectul patologic al dispozitiei: depresiv, euforic, anxios, ostil-iritabil (disforic), de indiferenta;
          * Tulburari ale emotivitatii: hiper- si hipoemotivitate;
          * Tulburari ale tranzitivitatii tranzitive: ambivalenta, inversiunea afectiva, stare pasionala, raceala afectiva (pustiirea), etc.;
          * Frica patologica (fobia).

  16. Tulburari ale psihomotricitatii (ale actiunii si comportamentului)
          * Dispraxiile
          * Ticurile
          * Indecizia si sugestionabilitatea patologica
          * Conversia somatico-motorie
          * Modificari cantitative ale psihomotricitatii (exacerbarea si diminuarea acesteia)
          * Nelinistea psihomotorie
          * Agitatia psihomotorie
          * Lentoarea psihomotorie si stuporul

  17. Sindroame psihopatologice
          * sindromul anxios (inclusiv atacul de panica)
          * sindromul fobic
          * sindromul depresiv
          * sindromul maniacal
          * sindromul de depersonalizare-derealizare
          * sindromul de transparenta-influenta
          * sindromul delirant-halucinator
          * sindromul de dezorganizare ideoverbala
          * sindromul apato-abulic
          * sindromul cataton
          * sindromul dissomnic
          * sindromul tulburarii de constienta (tulburarea vigilitatii constiente)
          * sindromul demential
          * sindromul dismnestic
          * sindromul Korsakov
          * sindromul oligofren

      Aspecte ale etipatogeniei in psihiatrie; influente psiho-sociale nefavorabile in psihiatrie

  18. Evenimentul stressant psihotraumatic
          * schimbarile de viata ce necesita readaptare;
          * frustrarea si esecul;
          * conflictul interpersonal trenant;
          * conflictul intrapsihic (inconstient, preconstient si constient);
          * invatarile patologice;
          * epuizarea prin suprasolicitare;
          * deprivarea (informativa, afectiva, sociala);
          * lipsa satisfactiilor de viata.

  19. Vulnerabilitatea
          * Psihopatologia developmentala din perspectiva "ciclurilor vietii";
          * Perioade "critice" ale ciclurilor vietii;
          * Conjunctia negativa a bio-psiho-ritmurilor;
          * Cumularea factorilor bio-psiho-sociali in conditionarea unei vulnerabilitati crescute pentru bolile psihice (de fond si circumstantiale, generale si specifice);
          * Markeri ai vulnerabilitatii (markeri biologici, tulburarile de "processing informational", tulburari ale bio-psiho-ritmurilor, etc.);
          * Capacitatea redusa de "coping " cu stressul, de contact social si de redezvoltare de probleme;
          * Aspecte ale vulnerabilitatii crescute;
          * Cresterea circumstantiala a vulnerabilitatii prin reducerea retelei de suport social.

      Nosologie psihiatrica (in conformitate cu CIB-10)

  20. Principiile ce stau la baza taxinomiilor si nosografiilor actuale.


  21. Tulburari mentale organice, inclusv simptomatice
          * Boala Alzheimer;
          * Tulburari psihice prin boala cerebrala vasculara (dementa vasculara): cu debut acut; cu infarcte multiple corticale, subcorticale, mixte;
          * Tulburari psihice in boli neurologice de tip "abiotrofic": boala Pick, Creuzfeld-Jacob; Huntington, Parkinson;
          * Sindromul amnezic organic (neindus de alcool sau droguri);
          * Alte tulburari psihice prin difunctii cerebrale sau boli somatice: halucinoza organica; tulburarea catatonica; deliranta (schizofreniforma); afectiva; anxioasa; disociativa; labil-emotionala (astenica); cognitiva usoara;
          * Tulburarea organica a personalitatii.

  22. Tulburari psihice prin consum de substante psihoactive (alcoolism si toxicomanie)
          * Tulburari psihice prin consum excesiv de alcool: intoxicatia acuta; utilizarea excesiva si nociva; sindromul de dependenta; sindromul de sevraj cu delir acut (delirium tremens); tulburarea psihotica (halucinoza alcoolica); sindromul amnezic, dementa asociata cu alcoolomania sau toxicomania (tulburarea psihotica reziduala cu debut tardiv);
          * Tulburari psihice prin consum de: opiacee, cannabice, sedative si hipnotice; cocaina, psihostimulante; halucinogene; tutun; solventi voaltili; tulburari psihice psin utilizarea combinata de droguri (se vor avea in vedere, in primul rand aceleasi categorii nosologice mentionate la punctul 22 pentru alcool);

  23. Schizofreniile si tulburarile schizotipale


  24. Tulburarile psihotice delirante persistente si acute. Delirul indus.


  25. Tulburarile afective (dispozitionale)
          * Epiod maniacal si depresiv;
          * Tulburare bipolara;
          * Tulburarea monopolara depresiva;
          * Epsiodul schizoafectiv;
          * Tulburarea distimica;
          * Tulburarea cilclotima.

  26. Tulburarile somatoforme
          * Tulburarea anxioasa;
          * Tulburarea fobica;
          * Atacul de panica;
          * Tulburarea obsesiv-compulsiva;
          * Tulburarea depresiv-anxioasa;
          * Tulburare conversiva;
          * Tulburare disociativa;
          * Tulburari somatoforme: de somatizare generalizata si localizata, hipocondiraca, algie psihogena;
          * Tulburarea de tip neurastenic;
          * Tulburari de depersonalizare-derealizare.

  27. Tulburari reactive si de dezadaptare
          * Reactia acuta de stress si tulburarea de stress posttraumatica;

  28. Psihoze reactive
          * Sindomrul Ganser
          * Sindormul M|nchausen

  29. Sindroame comportamentale asociate cu tulburari fiziologice si factori fizici. Tulburari ale autocontrolului impulsurilor
          * Tulburari ale instinctului alimentar: anorexia nervoasa; bulimia nervoasa; hiperfagia psihogena; voma psihogena;
          * Disfunctii sexuale pihogene;
          * Tulburari pulsionale sexuale;
          * Tulburari pulsionale non-sexuale: piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic.

  30. Tulburari ale personalitatii si comportamentului la varsta adulta (personalitati patologice)
          * Tipuri: paranoiaca; schizoida; dissociala; emotional-instabila si exploziva; histrionica; anankasta; evitanta (anxios-emotiva); dependenta;
          * Tulburari ale personalitatii in perspectiva sexuala: homosexualitatea; bisexualitatea; transexualismul; transvestitismul;
          * Modificari constante ale personalitatii din cauze psihogene.

  31. Suicidul si parasuicidul in perspectiva psihiatrica


  32. Urgentele in psihiatrie


  33. Diagnosticul in psihiatrie
          * Surse de culegere a datelor;
          * Tipuri de interviu (structurat, semistructurat, nestructurat);
          * Foi de observatie standardizate pentru psihiatrie (AMDP, PHSD-OMS);
          * Diagnosticul in perspectiva definitiilor operationale ale tulburarilor psihice, pe baza "criteriilor de diagnostic";
          * Criterii de diagnostic pentru cercetare (RDC);
          * Diagnosticul pe axe (DSM-IV, ICD-10);
          * Validitate si credibilitate a diagnosticului;
          * Scale de evaluare psihopatologica si de alta natura si utilitatea lor in psihiatrie;
          * Rolul echipei in diagnosticul psihiatric.

  34. Terapia si preventia in psihiatrie; aspecte sociale si transculturale
          * Echipa terapeutica si serviciile psihiatrice pentru populatie;
          * Preventia primara, secundara si tertiara;
          * Terpaia episoadelor si managementul "cazului" in psihiatrie;
          * Terapie, recuperare si reabilitare psiho-sociala.

  35. Terapia biologica; terapii psihofarmacologice


  36. Terapia electroconvulsivanta


  37. Psihoterapiile curative
          * orientari psihanalitice clasice, curentele neopsihanalitice, psihoterapiile "de inspiratie psihanalitica";
          * terapiile de relaxare (training autogen Schulz);
          * terapiile sugestiv-hipnotice;
          * terapiile comportamentalilste;
          * terapiile cognitiviste;
          * terapia familiala;
          * alte orientari psihoterapeutice ("gestalt", interpersonala, analiza existentiala, logoterapie, etc.);

  38. Reabilitare si reinsertie sociala


  39. Aspecte deontologice si etice in psihiatrie


  40. Aspecte psihiatrico-juridice:
          * Confidentialitatea, consimtamantul informat, etc.
          * Internarea si tratamentul obligatoriu
          * Expertiza psihiatrico-juridica in perspectiva penala si civica
          * Acte normativ-juridice privitoare la statutul social al bolnavului psihic

  41. Expertiza capacitatii de munca si reabilitarea socio-profesionala a bolnavilor psihici


  42. Interferentele psihiatriei cu medicina generala, cu reteaua medicala de baza (de familie). Psihiatria de legatura.


  43. Principii ale psihiatriei comunitare


  44. Aspecte transculturale ale psihiatriei

Informatii studenti - curs

Semiologie
  • semiologia cunoasterii (atentia, memoria, perceptia, gandirea)
  • semiologia afectivitatii
  • psihopatologia manifestarilor instinctive
  • semiologia vointei
  • psihopatologia comportamentului expresiv si al motricitatii
Sindromologie
  • Tulburarile psihice secundare unor boli somatice (endocrine, neurologice, metabolice, sistemice, nutritionale, infectioase, autoimune, neoplazice)
  • Tulburarile psihice ale varstei a treia (demente; depresia la varsta a treia)
  • Abuzul si dependentele de substante psiho-active
  • Schizofrenia
  • Tulburarea deliranta
  • Tulburarile afective (depresia unipolara; tulburarea bipolara)
  • Tulburarile anxioase
  • Tulburarile de personalitate
  • Tulburarile de dinamica sexuala
  • Tulburarile de control al impulsurilor
  • Tulburarile psihosomatice. tulburari psihiatrice asociate ciclului reproductiv feminin
  • Tulburari psihice asociate unor boli somatice
  • Urgente psihiatrice
  • Tratamente (medicatia psihotropa, terapia electroconvulsivanta, psihoterapii, terapii de integrare: terapia ocupationala, ergoterapia, socioterapia)
Curriculum de pregatire in specialitatea Psihiatrie
- Stagiul de Psihiatrie (36 de luni) -
Generalitati
  • Date istorice privitoare la dezvoltarea psihiatriei in Europa si Romania.
  • Normalitate, anormalitate, sanatate si boala psihica; deficienta, disabilitate, defect in perspectiva psihiatrica, problema calitatii vietii in perspectiva bolnavului psihic. Sensul termenului OMS de tulburare mintala.
Bazele psihiatriei
    • Bazele biologice ale psihiatriei
  • Genetica;
  • Biochimie: neurotransmisie cerebrala;
  • Neuroanantomie, neurofiziologie, psihoneuroendocrinologie;
  • Etologie si psihiatrie.

  • Bazele psihologice ale psihiatriei (a se vedea capitolul de psihologie si cel privitor la doctrinele psihopatologice)
  • Bazele sociologice ale psihiatriei
  • Dinamica microgrupului social (cu accent pe familie);
  • Reteaua de suport social in psihiatrie;
  • Statut si rol social;
  • Etichietare sociala in psihiatrie;
  • Epidemiologie psihiatrica.

    • Stari psihopatologice experimentale
  • induse de substante psihodisleptice
  • conditionate de stari de deprivare

    • Psihopatologia campului de constiinta si a functiilor de orientare:
  • in spatiu, timp, biografie, in raport cu sine, in raport cu alte persoane si cu situatia;
  • psihopatologia ritmului somn veghe.

  • Psihopatologia atentiei (a functiei prosexice)
  • Psihopatologia perceptiei:
  • Modificari cantitative ale esteziei;
  • Iluziile;
  • Halucinatiile si tulburarile conexe.

    • Psihopatologia memoriei (proceselor mnezice) si ale reprezentarii:
  • Tulburari cantitative, hiper-, hipo- si amneziile;
  • Paramneziile.

    • Psihopatologia imaginatiei
  • confabulatia, mitomania, simularea, suprasimularea, disimularea

    • Psihopatologia nivelului cognitiv global
  • psihopatologia gandirii; tulburari ale intelegerii (aperceptive);
  • tulburari formale ale cursului gandirii;
  • tulburari de continut ale gandirii.

    • Psihopatologia expresivitatii si a comunicarii
  • Tulburari expresiv-verbale si a limbajului;
  • Tulburari ale organizarii logico gramaticale a limbajului;
  • Tulburari semantice;
  • Hiper si hiposociabilitate;
  • Tulburari ale expresivitatii mimico-gestuale si grafice.

    • Psihopatologia nivelului pulsional (in perspectiva motivational-comprtamentala)
  • Scurtcircuitarea deliberarii; reactiile explozive;
  • Modalitati pat ologice impulsive si compulsive;
  • Tulburari pulsionale auto- si heteroagresive; automutilarea si suicidul psihopatologic, heteroagresivitatea clasica, lezionala (homicidul, infanticidul, etc.);
  • Comportamentul sado-masochist, comportamentul de abuz fata de un membru al familiei;
  • Tulburari pulsionale sexuale: fetisismul, exhibitionismul, voyeurismul, sadomasochismul;
  • Tulburari pulsionale alimentare: inapetenta, anorexie, bulimie, polifagie;
  • Tulburari pulsionale non-sexuale: piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic;

    • Tulburari ale afectivitatii
  • Tulburari ale dispozitiei: aspectul patologic al dispozitiei: depresiv, euforic, anxios, ostil-iritabil (disforic), de indiferenta;
  • Tulburari ale emotivitatii: hiper- si hipoemotivitate;
  • Tulburari ale tranzitivitatii tranzitive: ambivalenta, inversiunea afectiva, stare pasionala, raceala afectiva (pustiirea), etc.;
  • Frica patologica (fobia).

    • Tulburari ale psihomotricitatii (ale actiunii si comportamentului)
  • Dispraxiile
  • Ticurile
  • Indecizia si sugestionabilitatea patologica
  • Conversia somatico-motorie
  • Modificari cantitative ale psihomotricitatii (exacerbarea si diminuarea acesteia)
  • Nelinistea psihomotorie
  • Agitatia psihomotorie
  • Lentoarea psihomotorie si stuporul

    • Sindroame psihopatologice
  • sindromul anxios (inclusiv atacul de panica)
  • sindromul fobic
  • sindromul depresiv
  • sindromul maniacal
  • sindromul de depersonalizare-derealizare
  • sindromul de transparenta-influenta
  • sindromul delirant-halucinator
  • sindromul de dezorganizare ideoverbala
  • sindromul apato-abulic
  • sindromul cataton
  • sindromul dissomnic
  • sindromul tulburarii de constienta (tulburarea vigilitatii constiente)
  • sindromul demential
  • sindromul dismnestic
  • sindromul Korsakov
  • sindromul oligofren

Aspecte ale etipatogeniei in psihiatrie; influente psiho-sociale nefavorabile in psihiatrie

    • Evenimentul stressant psihotraumatic
  • schimbarile de viata ce necesita readaptare;
  • frustrarea si esecul;
  • conflictul interpersonal trenant;
  • conflictul intrapsihic (inconstient, preconstient si constient);
  • invatarile patologice;
  • epuizarea prin suprasolicitare;
  • deprivarea (informativa, afectiva, sociala);
  • lipsa satisfactiilor de viata.

    • Vulnerabilitatea
  • Psihopatologia developmentala din perspectiva "ciclurilor vietii";
  • Perioade "critice" ale ciclurilor vietii;
  • Conjunctia negativa a bio-psiho-ritmurilor;
  • Cumularea factorilor bio-psiho-sociali in conditionarea unei vulnerabilitati crescute pentru bolile psihice (de fond si circumstantiale, generale si specifice);
  • Markeri ai vulnerabilitatii (markeri biologici, tulburarile de "processing informational", tulburari ale bio-psiho-ritmurilor, etc.);
  • Capacitatea redusa de "coping " cu stressul, de contact social si de redezvoltare de probleme;
  • Aspecte ale vulnerabilitatii crescute;
  • Cresterea circumstantiala a vulnerabilitatii prin reducerea retelei de suport social.

Nosologie psihiatrica (in conformitate cu CIB-10)

  • Principiile ce stau la baza taxinomiilor si nosografiilor actuale.
  • Tulburari mentale organice, inclusv simptomatice
  • Boala Alzheimer;
  • Tulburari psihice prin boala cerebrala vasculara (dementa vasculara): cu debut acut; cu infarcte multiple corticale, subcorticale, mixte;
  • Tulburari psihice in boli neurologice de tip "abiotrofic": boala Pick, Creuzfeld-Jacob; Huntington, Parkinson;
  • Sindromul amnezic organic (neindus de alcool sau droguri);
  • Alte tulburari psihice prin difunctii cerebrale sau boli somatice: halucinoza organica; tulburarea catatonica; deliranta (schizofreniforma); afectiva; anxioasa; disociativa; labil-emotionala (astenica); cognitiva usoara;
  • Tulburarea organica a personalitatii.

    • Tulburari psihice prin consum de substante psihoactive (alcoolism si toxicomanie)
  • Tulburari psihice prin consum excesiv de alcool: intoxicatia acuta; utilizarea excesiva si nociva; sindromul de dependenta; sindromul de sevraj cu delir acut (delirium tremens); tulburarea psihotica (halucinoza alcoolica); sindromul amnezic, dementa asociata cu alcoolomania sau toxicomania (tulburarea psihotica reziduala cu debut tardiv);
  • Tulburari psihice prin consum de: opiacee, cannabice, sedative si hipnotice; cocaina, psihostimulante; halucinogene; tutun; solventi voaltili; tulburari psihice psin utilizarea combinata de droguri (se vor avea in vedere, in primul rand aceleasi categorii nosologice mentionate la punctul 22 pentru alcool);

  • Schizofreniile si tulburarile schizotipale
  • Tulburarile psihotice delirante persistente si acute. Delirul indus.
  • Tulburarile afective (dispozitionale)
  • Epiod maniacal si depresiv;
  • Tulburare bipolara;
  • Tulburarea monopolara depresiva;
  • Epsiodul schizoafectiv;
  • Tulburarea distimica;
  • Tulburarea cilclotima.

    • Tulburarile somatoforme
  • Tulburarea anxioasa;
  • Tulburarea fobica;
  • Atacul de panica;
  • Tulburarea obsesiv-compulsiva;
  • Tulburarea depresiv-anxioasa;
  • Tulburare conversiva;
  • Tulburare disociativa;
  • Tulburari somatoforme: de somatizare generalizata si localizata, hipocondiraca, algie psihogena;
  • Tulburarea de tip neurastenic;
  • Tulburari de depersonalizare-derealizare.

    • Tulburari reactive si de dezadaptare
  • Reactia acuta de stress si tulburarea de stress posttraumatica;

    • Psihoze reactive
  • Sindomrul Ganser
  • Sindormul M|nchausen

    • Sindroame comportamentale asociate cu tulburari fiziologice si factori fizici. Tulburari ale autocontrolului impulsurilor
  • Tulburari ale instinctului alimentar: anorexia nervoasa; bulimia nervoasa; hiperfagia psihogena; voma psihogena;
  • Disfunctii sexuale pihogene;
  • Tulburari pulsionale sexuale;
  • Tulburari pulsionale non-sexuale: piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic.

    • Tulburari ale personalitatii si comportamentului la varsta adulta (personalitati patologice)
  • Tipuri: paranoiaca; schizoida; dissociala; emotional-instabila si exploziva; histrionica; anankasta; evitanta (anxios-emotiva); dependenta;
  • Tulburari ale personalitatii in perspectiva sexuala: homosexualitatea; bisexualitatea; transexualismul; transvestitismul;
  • Modificari constante ale personalitatii din cauze psihogene.

  • Suicidul si parasuicidul in perspectiva psihiatrica
  • Urgentele in psihiatrie
  • Diagnosticul in psihiatrie
  • Surse de culegere a datelor;
  • Tipuri de interviu (structurat, semistructurat, nestructurat);
  • Foi de observatie standardizate pentru psihiatrie (AMDP, PHSD-OMS);
  • Diagnosticul in perspectiva definitiilor operationale ale tulburarilor psihice, pe baza "criteriilor de diagnostic";
  • Criterii de diagnostic pentru cercetare (RDC);
  • Diagnosticul pe axe (DSM-IV, ICD-10);
  • Validitate si credibilitate a diagnosticului;
  • Scale de evaluare psihopatologica si de alta natura si utilitatea lor in psihiatrie;
  • Rolul echipei in diagnosticul psihiatric.

    • Terapia si preventia in psihiatrie; aspecte sociale si transculturale
  • Echipa terapeutica si serviciile psihiatrice pentru populatie;
  • Preventia primara, secundara si tertiara;
  • Terpaia episoadelor si managementul "cazului" in psihiatrie;
  • Terapie, recuperare si reabilitare psiho-sociala.

  • Terapia biologica; terapii psihofarmacologice
  • Terapia electroconvulsivanta
  • Psihoterapiile curative
  • orientari psihanalitice clasice, curentele neopsihanalitice, psihoterapiile "de inspiratie psihanalitica";
  • terapiile de relaxare (training autogen Schulz);
  • terapiile sugestiv-hipnotice;
  • terapiile comportamentalilste;
  • terapiile cognitiviste;
  • terapia familiala;
  • alte orientari psihoterapeutice ("gestalt", interpersonala, analiza existentiala, logoterapie, etc.);

  • Reabilitare si reinsertie sociala
  • Aspecte deontologice si etice in psihiatrie
  • Aspecte psihiatrico-juridice:
  • Confidentialitatea, consimtamantul informat, etc.
  • Internarea si tratamentul obligatoriu
  • Expertiza psihiatrico-juridica in perspectiva penala si civica
  • Acte normativ-juridice privitoare la statutul social al bolnavului psihic

  • Expertiza capacitatii de munca si reabilitarea socio-profesionala a bolnavilor psihici
  • Interferentele psihiatriei cu medicina generala, cu reteaua medicala de baza (de familie). Psihiatria de legatura.
  • Principii ale psihiatriei comunitare
  • Aspecte transculturale ale psihiatriei

Copyright © 2013 UMF. All Rights Reserved. Concept si design Sanatatea Media Group
U.M.F. Carol Davila - Bucuresti
Cod fiscal: 4192910 Cont: RO35TREZ70120F330500XXXX
Banca: Trezorerie sect. 1